Altfel de ctitorie

Cu-atîtea pietre-n mine-ați aruncat
Că aș putea să-mi fac din ele-o casă
Și poate că ar fi cea mai aleasă
Și poate-ar semăna cu vreun palat.

Cu-atîtea pietre-ați tăbărît spre mine,
Vrînd viața suferindă a-mi lua.
Ușor din ele s-ar putea-nălța
O mănăstire-n munți cu ape line.

Sub zidurile reci, cînd va-nsera
S-o auzi un geamăt ca de coasă.
Să știi că-s eu, Manole, Ana mea,
Să știi că ești prin plîns și mai frumoasă…

15 septembrie 2016