Descătușarea Basarabiei prin PUN

De ce PUN și eu inima la Rezidirea Neamului nostru?

Eram student, cînd am fondat și condus Cenaclurile literar-muzicale şi social-politice „SOL“ (Leonard Tuchilatu), „Flacăra Basarabiei“ şi „Clopotarii“, prin intermediul cărora am luat parte, intens, zic eu, la deşteptarea satelor basarabene. Preşedinte de onoare al Cenaclului „SOL“ era poeta Leonida Lari. Tot pe atunci m-am implicat, împreună cu membrii Cenaclului „Clopotarii“, în campania electorală întru susţinerea lui Nicolae Costin, preşedintele Sfatului Frontului Popular din Moldova, viitor deputat şi primar general al Chişinăului, susţinere oferită pentru primul parlament democratic al dezrobitului plai.

Descătușarea Basarabiei nu însemna și descătușarea mea?

Peste ani, privind în urmă, constat că parcă suntem tot în acel loc, deoarece obținînd, prin efortul președintelui Traian Băsescu, mai ales, cetățenia României, noi votăm tot pe vechi, adică în turmă. Au fost timpuri cînd într-un Parlament încăpeau și două partide unioniste, iar astăzi riscăm să nu avem nici unul măcar! După PPCD, Congresul Intelectualității și PFD, Parlamentul semiMoldovei e tot mai orfan de purtători ai idealurilor sacre, chiar dacă, pe alocuri, și unii dintre foștii deputați unioniști au trădat…

Suntem oameni și de la protopărinții noștri Adam și Eva moștenim păcatul originar. Nici eu sfînt, nici voi sfinți, doar Idealul, pentru care merită să te ridici din genunchi, este Sfînt!

Duminică, 11 iulie 2021, vor fi alegeri parlamentare pentru… Republica Moldova. Majoritatea partidelor sunt antinaționale. Repet: antinaționale, fiindcă cele Pro Moldova, Pro Statul Republica Moldova și Pro Poporul Moldovenesc tot antinaționale sunt. Cum poate fi catalogat un partid, care văzînd cum dispar anual sute de localități dintre Prut și Nistru, nu cade la pieptul Patriei-Mamă, dar caută mîngîiere ba pe la rusul de Kozak, ba pe la anticreștinii de la Bruxelles, Londra, Berlin și New York? Nivelul de viață, și de educație, și de cultură al României este peste nivelul plaiului trunchiat. Nivelul salariilor și al pensiilor este incomparabil cu cel moldovenesc. La orice capitol social-economic România bate Republicuța stataliștilor, cu dublă agentură, cel puțin.

De ce atunci felia de popor nu-i taxează, dar îi votează la nesfîrșit pe ei, iar nu pe unioniști, care au inclus și în Statut obiectivul de Reunificare a întregului Neam?

De ce acceptăm ca Statul Român să ne crească urmașii, prin alocațiile lunare, dar, nerușinați fiind, preferăm să-i votăm numai pe dușmanii României din teritoriul hăcuit de acoliții lui Stalin și Hitler?

De ce mîncăm din palma Patriei-Mamă, dar îi revotăm doar pe călăii ei?

Ce fel de popor mai suntem, dacă mai suntem și cum de ne-a refăcut Uniunea Sovietică, adică Rusia, încît din cameleoni, fățarnici și duplicitari nu mai revenim la ce-am fost?

Mă uit la CV-urile candidaților la parlamentare și mă îngrozesc! Majoritatea nu au realizat mai nimic nici pînă la pensionare, nici după.

Mă uit la CV-ul doamnei Iuliana Gorea Costin și mă minunez. Sute de realizări excepționale, din diverse domenii, realizate cu suportul Guvernului României pentru nerecunoscătorii de basarabeni! CV-ul ei acoperă lipsa de activitate a mai multor partide declarate „și unioniste” printre altele, doar ca să pună mîna pe voturile unioniștilor tot mai dispersați de falșii unioniști de ieri.

Fără PUN în viitorul Parlament semiMoldova va arăta ca și acum. Va fi o pretinsă țară cu tot mai mulți cetățeni autodeportați prin toată lumea. Va fi o semițară, a cărei conducere primește credite peste credite, care vor trebui întoarse într-o zi; care acceptă granturi și ajutoare nerambursabile, ce nu vor ajunge niciodată la omul sărman. Pentru aceste partide, chipurile stataliste, înnavuțirea fără capăt este modul lor de viață și moarte, deși ele, partidele, cred că vor fi veșnic la guvernare.

Iuliana Gorea Costin din PUN mi se asociază cu un nufăr, răsărit din nămolul politic și cultural al unui lac, cîndva frumos, dar care se retrage tot mai mult în pămînt. PUN cred că poate fi ALTCEVA într-o realitate strigătoare la cer, cînd zilnic pleacă din Republica Moldova și din viață sute de oameni, dar se nasc numai cîteva zeci!

Iată de ce PUN și eu inima la Rezidirea Neamului nostru. Dacă nu ne-am transformat cu toții deja într-o turmă alergînd spre un singur partid, pe care-l divinizăm ca și pe toate celelalte, ce v-au promis tot binele și nu v-au făcut decît tot răul din univers! Și au dispărut.

Fiindcă voi, alegătorii, le-ați comparat liderii ba cu Domnul Christos, ba cu Fecioara… Maria, ba cu Tatăl cel Sfînt. Eu una și bună știu: Atunci cînd ți-i greu pe suflet la cine alergi? La Mama ta, care te va cuprinde la piept, îți va tămădui rănile și-ți va pune un blid cu mîncare în față. În loc de călăii de ieri, care îți vor promite Raiul, dar te vor împușca din spate, cu cea mai inimaginabilă cruzime de pe pămînt!

Oare nu e cazul ca și voi să vă PUNeți inima la rezidirea aceluiași Neam românesc, al nostru, numai al nostru, iubiții și dezbinații mei cititori?