Parca te văd prin Chișinău adesea,

Din lacrimile noastre făcînd snop

Și aburcîndu-le cu greu pe umăr

Le duci, Sfinte Părinte, la Prislop.

 

Chiar necanonizat de marii clerici,

Chiar stins și-nmormîntat ca pe cei mulți,

Tu faci minuni din voia Celui Veșnic

Și de pe unde ești ne tot ajuți.

 

Ce scurt e drumul pîn-la mănăstire,

Zborul spre tine n-are nici un hop,

Încins la brîu, Preasfîntu-Arsenie Boca

Ne dăruiește ceruri la Prislop.

 

Și totu-n jur miroase-a tămîiere

Și numai morții mei, cu nobil zel,

Suspină-n cor că n-am să-i mai pot duce

Să-și ia eternitate de la el,

 

Cînd stelele, și luna, și tăcerea

Țin cont de slova lui și i se-nchin’

Părintelui smerit cum nu e altul

Pe prispa casei Domnului. Amin!

11 septembrie 2012

Anunțuri