Suntem sfîrtecați ca niciodată,

Nimeni n-are griji, nici dor de noi

Și la ușa veșnic încuiată

Plînsu-nstrăinării e în toi.

––––––––––-

N-avem ceruri  sacre în privire,

A pămînt amirosim pe plai

Și de-atîta boală-n omenire

Mierlele de-acum apun în rai.

–––––––––––

Și noi am apus, fiind în viață

Și noi, nenăscuți, ne-am făcut loc

În trecutul fără de noroc

Și ne dăm cu viitor pe față.

––––––––––––

Doamne, și-am rămas ai nimănui,

Doamne, și am fost ai Tăi odată,

Pînă ne-am tras sufletul pe roată.

––––––––––––

Cuvîntînd în graiul vîntului,

Suntem șoimi în vis, fără-ncetare

Zburînd înspre maicile din zare.

1 aprilie 2013

Anunțuri