Îl văd pe Voronin.

Cel din 2010.

Carele îl lăuda pe Vladimir Filat. Că e foarte  mare sportiv.
Că dimineaţa e la Moskova. La prînz  dă buzna prin  Londra, iar seara e deja în Trinidad şi Tobago.
Roşca l-a lăudat şi el  o vreme, după ce haiducul Lăpuşnei, la braţ cu Diakov, l-a felicitat pe duşmanul lui de viaţă şi moarte cu prilejul celor 50 de ani împliniţi.
La sediul unui partid popular, şi creştin, şi democrat.
Atunci, cînd  Ghimpu, cel de pînă la cutremur, zicea că deşi cunoaşte multe despre mulţi,  e în interesul păstrării Alianţei şi al integrării europene a semiMoldovei să tacă.
Mişin are doar cuvinte de laudă la adresa eroului meu preferat.
Uniunea Scriitorilor, din care fac parte, mă roagă  şi ea să fiu CORECT şi să fiu proeuropean şi naţional, adică ProFilat!
Azi citesc pe Unimedia un interviu cu alt Vladimir, cel Plahotniuc, unde acesta declară că numai la bere nu merge cu Vladimir Filat. În rest, ambii îşi telefonează de cîte ori e nevoie,  fiindcă  nu s-au certat niciodată, şi că el nu vede nici o problemă în a-l revota pe Filat prim-ministru!
Păi dacă-i aşa, fraţilor, DAR ESTE ANUME AŞA!, nu vreau să rămîn  de cîrd şi declar SUS şi TARE că nici eu nu văd vreo problemă în a-l lăuda pe Vladimir  Filat.
Cel mai bun prim-ministru pe care l-a dat o mamă acestei republici de la 1940 pînă în 2013. Cel puţin.
Imbold pentru asemenea schimbare bruscă de atitudine mi–a servit un vis.
Spre dimineaţa acestei zile  eram împreună.
O stare de beatitudine plutea peste noi.
Inimile noastre se scăldau în Lumina Iubirii.
Interpretam ceva, o Odă, probabil, închinată Europei, iar la pian, pe post de acompaniator, poate şi de compozitor, era nimeni altul decît Vladimir Filat.
Suflete-pereche, din care se revărsa în unison imnul iertării şi miluirii cereşti.
Suflete, în care nu era loc de nici o problemă în a-l lăuda pe cel mai iubit dintre moldoveni!

(pamflet)

 

Anunțuri