Parca te văd prin Chișinău adesea,

Din lacrimile noastre făcînd snop

Și aburcîndu-le cu greu pe umăr
Le duci, Sfinte Părinte, la Prislop.

Chiar necanonizat de marii clerici,
Chiar stins și-nmormîntat ca pe cei mulți,
Tu faci minuni din voia Celui Veșnic
Și de pe unde ești ne tot ajuți.

Ce scurt e drumul pîn-la mănăstire,
Zborul spre tine n-are nici un hop,
Încins la brîu, Preasfîntu-Arsenie Boca
Ne dăruiește ceruri la Prislop.

Și totu-n jur miroase-a tămîiere
Și numai morții mei, cu nobil zel,
Suspină-n cor că n-am să-i mai pot duce
Să-și ia eternitate de la el,

Cînd stelele, și luna, și tăcerea
Țin cont de slova lui și i se-nchin’
Părintelui smerit cum nu e altul
Pe prispa casei Domnului. Amin!

11 septembrie 2012

Anunțuri