A nins pe Chișinău ca dintr-o carte

Pictată cu zăpezi de un ascet.

Și vrînd să fug de rai cît mai departe,

Chem un taxi și-mi spun fetele toate:

“Mașin  svobodnîh v nepogodu net!*”

–––––––––––––––

Ninge etern cum n-a mai nins vreodată,

E-mpotmolit în drum și om, și cal,

Nimeni găsește pîrtii înspre poartă

Și grav bolnav de-un sfînt  colind, vreau, Tată,

Să mor pe brațul Iernii în Ardeal.

––––––––––––––––

Dar încă nu mi-i  dat să port cununa

Alesului de Cer anahoret

Și-oriunde aș telefona—totuna!—

Ca-n  Rusia  mi se răspunde-ntruna:

“Mașin svobodnîh v nepogodu net!*”

–––––––––––––––

Și-adorm, uitîndu-mă  la geam cum ninge

Și telefonul trist din cabinet,

Pe toate supărat, încet se stinge

Și doar ecoul lui prin vis m-atinge:

“Mașin svobodnîh v nepogodu net!*”

…………………………………………………………

“Mașin svobodnîh v nepogodu net!*”

………………………………………………………..

“Mașin svobodnîh v nepogodu net!.*..”

*–“Pe timp nefavorabil nu-s mașini!”

Anunțuri