cei doi

În acest veac după Christos se-mpușcă

Oriunde  vor doar doi tot mai intens.

Apoi, cuprinși, tot ei  mai trag o dușcă

Și-și fac Politica, pe contrasens.

––––––––––––––––-

Corectitudinea e inutilă,

A fi barbar e meritul imens

Al celor care fără nici o milă

Își duc Politica, pe contrasens.

––––––––––––––––-

Sunt lupi în piei de oi, sunt hahalere

Mușcînd cu poftă universul dens

Și nesătui de nu știu cîte ere

Împing Politica, pe contrasens.

––––––––––––––––-

Noi suntem ghiocei bolnavi de soare,

Țîșnind dintr-un asfalt de sînge șters.

Și-abia cînd ne-am născut vin să omoare

Viețile-n noi, cei doi, pe contrasens.

––––––––––––––––-

O Mioriță tragic ne urmează,

Din liberi daci venim, nu din eres,

Dar nunta-n cer demult ne-o regizează

Politicaștrii de pe contrasens.

––––––––––––––––

Unul din ei ne apără-n Minciună,

Și ne ochește-alt homo sapiens.

În cîrdășie veșnică sub lună

Și soare sunt cei doi  pe contrasens.

––––––––––––––––

Și nu îi doare cînd pe noi ne doare,

Și nu vor plînge de-or strivi din mers

Un ghiocel firav, în fremătare,

Jertfă-a Politicii pe contrasens.

                                                   20 martie 2014

Anunțuri