E-un timp cu miei, e ultimul lor plîns,
Pasc verdele întreg de pe morminte,
Și-aproape știu cã nu-i îndeajuns
Sã-nveți sã redevii în oseminte.

Sã nu mai fim cît morții ne iubesc,
Adulmecînd o trecere în moarte,
Pe ruguri coapse firave trosnesc
Și stele-apun, bolnave și departe.

Ne-mpacã-un semn și ne conjugã-un sînge,
Alunecã-n vertebre un hazard,
Mioara plînge, parcã focu-ar stinge
Și ochii i se-ntunecã și ard.

–––––––––––––––––
În rest e vin, e noapte și e rîs,
E-un timp cu miei, e ultimul lor plîns.

 

Anunțuri