(Cuvînt rostit la Serata de creație “Drumul spre inima Ta”, cu  prilejul celor 25 de ani de activitate artistică  ai poetului Traianus(Traian Vasilcău)

Dumnezeu l-a făcut  pe om după chipul și asemănarea Sa, se spune  în sfînta  Scriptură, dar tot acolo se spune că Dumnezeu are aripi.  În Psalmul 16, spre exemplu, citim:”Păzi-mă-vei  și cu  acoperămîntul aripilor Tale mă vei acoperi” sau în  Psalmul 35: “Și, Doamne, la umbra aripilor Tale voi nădăjdui”.

Concluzia mea este că dacă Dumnezeu  l-a făcut pe om  după chipul și asemănarea Lui, atunci El l-a făcut cu aripi. Nicăieri  nu este scris că Dumnezeu  l-a făcut parțial, după chipul și asemănarea Sa, pe om.

Cînd  a pierdut omul aripile?

Eu mă gîndeam,  poate parabola cu Turnul Babel vorbește despre faptul că atunci omul și-a pierdut aripile, dar Poezia și Muzica sunt cele care vin să-i restituie omului aripile pierdute.

Ceea ce face poetul Traianus este să-i restituie omului dorul de zbor.

Eu l-aș numi :  Meșter  de aripi.

Ceea ce faci tu, dragă Traianus, este, într-adevăr,  un lucru  extraordinar.  Nu știam cîte cîntece  ai scris, dar tu, probabil, în Republica Moldova ai scris cele mai multe texte pentru cîntece, fiindcă Grigore Vieru are 200, dar  tu  ai  de două ori mai mult.

Multe cîntece-nainte!

Cînd am intrat în această sală am crezut că voi vedea aici președintele  statului nostru,  primul ministru,  ministrul culturii, cel puțin, dar văd că locurile lor sunt libere.

Mi s-a spus că ei luptă cu corupția, de aceea n-au avut timp  să vină aici.

Vreau să vă spun că lupta  lor are și rezultate pentru că timp de vreo 5-6 ani Republica Moldova ocupa locul I la Corupție în Europa și de cîteva zile ocupă locul II.

Vorbeam cu cineva din Guvern și-i spuneam: “Uite, voi  luptați cu corupția, aveți și reușite concrete?”

El zice: “Daaaaaaaa! Cum să nu?”

Eram într-o bună dispoziție și-l întreb, totuși, care-i secretul că au  obținut ca Republica Moldova să fie pe locul II, nu pe I, și el mi-a spus secretul pe care vi-l spun și Dvs, dar vă rog să nu-l mai divulgați  la nimeni.

Mi-a spus:” Am dat mită, ca să nu fim atîta pe locul I la Corupție!”

Tot de pe această scenă, acum doi ani, un ministru ne-a anunțat foarte solemn că Republica Moldova are cu ce se integra în Uniunea Europeană: cu  salamurile  și vinurile noastre.

M-am bucurat pentru că nu știam.  Bucuria mea însă a ținut puțin, deoarece am un cîine pe care-l cheamă Papuc. Permanent îmi fură papucii și-i  duce la vecină, tot el  îmi aduce papucii ei la mine–scandal în familie, nu alta,–și-ntr-o zi  îi dau lui Papuc din frigider o bucată de salam, dar cîinele nu l-a mîncat.

Telefonez unui prieten-veterinar și-i spun că Papuc al meu e vegetarian, că nu mai mănîncă salam.

–Care vegetarian?-mi-o taie veterinarul. Problema nu e-n cîine. Acum salamurile noastre au de toate: cartofi, morcovi, soia, hîrtie igienică, numai carne nu au. Iată de ce Papuc  al tău nu mănîncă salamul moldovenesc.

Atunci am început să am dubii că vom intra în Uniunea Europeană cu salamurile noastre.

În altă zi, la Academia de Științe un vinificator-oenolog mi-a spus că moldovenii pot face vin din orice, chiar și din struguri! Așa am început să mă îndoiesc că vom intra și cu vinurile noastre în Uniunea Europeană.

Dragi prieteni, vom intra în Uniunea Europeană cu valorile noastre culturale: cu acești copii și tineri talentați care-ți cîntă atît de frumos textele, dragă Traianus; vom intra cu  versurile  tale,  cu cîntecele noastre,  vom intra cu muzica lui Eugen Doga și-a lui  Constantin Rusnac, pe care-l  văd în sală, vom intra cu Mihai Eminescu…

Cu  vreo cîțiva ani în urmă mi-a telefonat un prieten din Israel și mi-a zis:”Uite-te la adresa NASA”.

M-am uitat  și am aflat un lucru extraordinar! Cercetătorii de la NASA  au botezat cel mai mare crater de pe planeta Mercur, descoperit recent, cu numele poetului român Mihai Eminescu.

De ce?

Era explicat așa: “Eminescu a anticipat cu 25 de ani teoria relativității, a lui Albert Einstein, prin poezia “La steaua”: La steaua care-a răsărit/E-o cale-atît de lungă,/Că mii de ani i-au trebuit/Luminii să ne-ajungă”.

Ne vom integra în Uniunea Europeană și cu basarabeanul Eugen Coșeriu.  Presa din Franța îl cataloghează pe cel născut la Mihăilenii Rîșcanilor drept cel mai mare lingvist al secolului XX.

Uitați-vă în internet  să vedeți cine-i George de Botezat. Acest basarabean, născut la Chișinău, e recunoscut de 10 ani pe tot globul că este inventatorul elicopterului. Înaintea polonezului  Wladyslaw  Sikorski, cu 6 ani!

Omul și poetul român deosebit Laurian Stănchescu, pe care-l salut în centrul  acestei săli, a realizat un lucru excepțional: el a luptat și a dobîndit ca în România să fie o sărbătoare națională–ziua Brîncuși.

Constantin Brîncuși e unul dintre românii care fac glorie neamului nostru în lumea întreagă. Cînd am făcut o antologie de poezie americană m-am mirat că aproape fiecare poet din SUA are cîte-un poem dedicat lui Brîncuși, cel care a revoluționat, într-un fel, sculptura secolului XX.

Ia uitați-vă ce valori avem!

Cu  acestea vom fi primiți în Europa.

Cu  aceste  cîntece  extraordinare, scrise pe versurile tale extraordinare, dragă Traianus! Îmi pare rău de-un lucru numai: că poezia ta nu-i tradusă. Ea ar trebui tradusă numaidecît!

Nu știu de ce se crede în lume că România și Republica Moldova sunt niște societăți închise, care nu lasă să penetreze alte culturi. Și atunci noi, dragă Traianus, ar trebui să găsim alte modalități de-a ne face cale sau drum în cultura universală.

Am fost la niște festivaluri internaționale de poezie. La Trieste, de exemplu. Lituania avea acolo 300 de cărți expuse, cu poeții lor traduși  în diferite limbi.

Iată ce înseamnă  politică de stat de promovare a culturii naționale!

Și  în Ucraina este un program de stat de promovare a culturii. Un singur exemplu: Taras Șevcenco  a fost  tradus în 220 de limbi, Mihai Eminescu—doar în 68.

De ce?

Pentru că este promovat… Taras Șevcenco!

Noi nu știm să ne promovăm valorile noastre, una dintre care ești chiar tu, dragă Traianus.

În Ungaria este, la fel, un program de promovare  a culturii. De aceea îmi pare foarte rău că doamna ministru este foarte ocupată cu integrarea noastră europeană și nu este prezentă aici să asculte ce talente deosebite avem, ce copii extraordinari, și atunci vom găsi, zic eu,  un prilej de mîndrie și pentru neamul nostru.

Am fost relativ nu demult la Verona și mi s-a spus că 80% din venitul orașului italian este adus  de balconul Julietei, care este unul inventat. Vine lumea de pe tot globul să vadă acel balcon.

Noi nu avem balcoane la Chișinău?

Iată balconul lui Traianus de ce nu este pus?  Să vină lumea și să-l vadă plin cu sticle goale, cu flori  și cu cărți!!!

Vara aceasta am fost și-n Spania, numită țara morilor de vînt. M-am interesat cîte mori de vînt au avut spaniolii.

––Eeeeeeeee, am avut multe, în evul mediu, vreo 20 de mii, mi se răspunde.

Citesc într-un almanah că-n 1812 Basarabia avea 80 de mii(!) de mori de vînt. Și despre noi nu știe nimeni!

De ce?

Pentru că noi n-am avut, dragă Traianus, un Don Quijote care să se bată cu acele mori de vînt.

Tu ești un veritabil Don Quijote!

N-am avut și-un Cervantes care să scrie despre acel Don Quijote.

De aceea eu cred că este-un lucru important  că avem niște scriitori de marcă și unul dintre scriitorii mei dragi ești tu.

Uniunea noastră de scriitori are 400 de membri, dintre care scriu vreo 50, dar bine scriu vreo 10. Eu pe tine te situez în cei 10 care scriu bine.

Îmi aduc aminte cînd tu ai realizat festivalul “Maluri de Prut”.  Erau anii ’90 ai secolului XX.  Acum sigur că vorbim despre cele două maluri de Prut și pentru noi, oamenii de cultură, nu există graniță la Prut, dar tu, între primii, ai venit atunci cu acel festival și ai șters granița de pe Prut! Tu ai făcut integrarea spirituală, integrarea culturală dintre cele două maluri încă în 1995!

Este, într-adevăr, și o dramă a ta, fiindcă tu ai crescut pe malul Prutului și nu știu dacă te-ai scăldat vreodată, copil fiind, în apele lui. Acum am auzit că știu și să înoate copiii de-acolo.

Prima ta carte, parcă-mi aduc aminte, se chema Risipitorul de iubire.

Eu aș spune că tot ce faci tu este  risipă de dragoste.

Iată pentru acest lucru aș vrea să-ți mulțumesc  în  numele colegilor scriitori, să-ți mulțumesc  în numele cititorilor tăi care te iubesc, care-ți iubesc Poezia, dar și în numele acestor copii-interpreți deosebiți care-ți  cîntă, atît de frumos, Sufletul!

La mulți ani și multă sănătate!

 

Nicolae DABIJA,

10 decembrie 2015,

Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Chișinău

 

 

Anunțuri