Cunosc destui deputați și miniștri liberali, care nu pot fi numiți nici moștenitori de apostoli și nici urmași de-ai lui Cuza, și destui consilieri liberali cunosc, care Dîrdîie de frica CNA-ului, și Topale liberale nesățioase de bani cunosc, care toți ori toate-mpreună gîndesc, agonisesc  și trăiesc doar pentru sine.

Cunosc destui deputați și miniștri democrați, care 24 din 24 de ore, 365 de zile și nopți dintr-un an gîndesc, agonisesc și trăiesc doar pentru sine. Conturile lor bancare explodează, castelurile lor urcă spre nori, mașinile lor sunt tot mai blindate, iar sufletele dînșilor/dînselor tot mai inexistente.

Cunosc destui deputați și consilieri liberal-democrați, care fug de durerile oamenilor ca de o rîie și de cînd se știu, aceștia gîndesc, agonisesc și trăiesc doar pentru sine. În orice ar de pămînt văd o moșie–a lor!–, în orice buget, fie și alocat pentru copii și pensionari, văd pricopseala lor, fără de margini.

Cunosc destui deputați comuniști, care gîndesc, agonisesc și trăiesc doar pentru sine, și-n tot ceea ce  fac arată că au fost și rămîn  exponenții Iadului bolșevic pe pămînt.

Cunosc destui deputați și consilieri socialiști, care nu se deosebesc prin nimic de ceilalți. Gîndesc, agonisesc și trăiesc doar pentru sine. În fața unui bulgăre de aur toți se-ndrăcesc. Toți se-nfrățesc și joacă Hora Unirii lor nesăbuite!

Coțcari, nu deputați!

Bandiți, nu consilieri!

Mafioți, nu directori de  întreprinderi de stat și private!

Care în vorbe spun una, în realitate fac alta, crezul lor politic fiind, de fapt, același:  cel de-a agonisi cît mai multe averi dintr-un teritoriu istoric românesc, veșnic prădat.

De pușlamale!

Anunțuri