După ce și-a lansat Operele Netăcute în 9 volume, cu titlul unic INSCRIPȚII PE ETERN, la Viișoara, satul de baștină și la Fetești, unde a absolvit școala medie, sate din același raion, Edineț,  scriitorul Traianus (Traian Vasilcău) a fost la 22 mai 2018 protagonistul unui spectacol extraordinar în Sala Mare a Bibliotecii Naționale.

Publicul a fost atît de numeros, încît a trebuit ca sala să fie suplimentată cu peste cincizeci de scaune, astfel încît toți spectatorii să fie  martorii unui festin de zile mari. A venit lume de pe lume, de diferite vîrste și profesii, și nu doar din Chișinău. Am întîlnit profesori de la Ștefan-Vodă și Bălți, de la Cahul și Briceni… Priveam prin sală și mă minunam de cele văzute, cîteva ore în șir spectatorii au fost parcă într-o poveste (fac această remarcă, fiindcă  de mai multe ori am observat cum rînd pe rînd spectatorii pleacă de la alte lansări). Eram și eu după o zi de lucru, dar fiind la curent cu creația poetului am venit fără a ezita mult. Explic și de ce: mai mulți ani la rînd citesc regulat tot ce scrie poetul, tematica poeziilor sale este variată, el  cîntînd mama, Țara, neamul, forța divină și tot ce ne înconjoară. Poezia lui este clară, limpede ca apa de izvor, caldă ca o raza de soare, blîndă ca mîna mamei și sfătoasă ca povața tatei, iar atunci cînd mai găsești în ea și dialoguri cu Dumnezeu, cu luna și cu cerul, cu iarba și cu ploaia, sufletul îți tresaltă și parcă renaște.

Stiu că  astăzi  au apărut alte curente literare, dar poetul Traianus preferă să scrie în dulcele stil clasic, curent care din spusele altor învățați va tot trăi cît lumea și pămîntul.

Poetul Traianus, dragi cititori, este un gînditor. El vorbește puțin și mult meditează, spun asta pentru că l-am văzut cum se comporta în diferite împrejurări. Iar conform vechilor legi pămîntești aceasta este una din marele legături dintre cer, om și pămînt, de unde și primim sfaturi, apărare și Dragoste. Poetul și acum, la această frumoasă SĂRBĂTOARE, era liniștit, modest și cumpătat, nici urmă de „EU SUNT TRAIANUS”. Era așa cum trebuie să fie un adevărat om: talentat și deștept.

Am discutat după spectacol  cu unii colegi de breaslă, care știu că în această viață fiecare vine cu destinul său, fiecare are scaunul său și nu e cazul să ne așezăm mai mulți doar pe unul. Am remarcat că Traianus, colegul nostru, este un scriitor aparte (de ce nu am recunoaste un adevăr?) și noi, la rîndu-ne, avem locul nostru  în toate.

SCRIIND aceste rînduri vreau doar să subliniez în puține cuvinte importanța operei poetului TRAIANUS, care sunt sigură că va fi citită de multe alte generații care vin. Îi doresc pe acest fundal multă, multă sănătate, bucurii, noroc, prosperare, creativitate și Doamne ajuta!!!

… La debutul serii, Traianus ne-a amintit spusa biblică, referitoare la faptul că nu doar cu pîine se va hrăni omul.

Adevărat!

După care a invitat în scenă Corul MOLDOVA al Companiei Publice Naționale TELERADIO-MOLDOVA, condus cu măiestrie de doamna Gabriela Tocari, pentru intrerpretarea unei Rugăciuni înălțate Tatălui Ceresc, Cel care, vorba lui Traianus, „inspiră poeții, compozitorii și cîntăreții, ca aceștia să-l proslăvească în lucrările lor acum și pururea, și-n vecii vecilor. Amin”. Muzica aparține compozitorului Nicolai Ciolac.

Spectacolul, prezentat de acad. Mihai Cimpoi, cel care este foarte prezent  în aceste 9 volume  și Traianus, a purtat genericul LITERĂ DIN DUMNEZEU, așa precum este titlul unei poezii și al unei cărți de-a poetului nostru, apărută la Editura SCRISUL ROMÂNESC din Craiova.

Acad. Mihai Cimpoi a declarat că “noi astăzi participăm la un eveniment deosebit. Traianus  și-a adunat întreaga creație în aceste 9 volume, oferind  cititorului posibilitatea să culeagă ceva nou, inedit și creat din dragostea poetului  pentru literatură. El o face cu multă ușurință, scrierea i se dă bine, fără careva experimente”. Apoi domnul Mihai Cimpoi a dat citirii a două strofe(a primei și a ultimei) din CÎNTEC de REUNIRE, publicat de Traianus în LITERATURA și ARTA din data de 17 mai curent.

În aplauzele furtunoase ale spectatorilor, domnul Cimpoi  a concluzionat: Admirabil!

Tot Domnia Sa a menționat faptul că, spre deosebire de colegii săi de generație, lui Traianus nu-i este rușine să scrie poezii patriotice, el mai fiind și un comentator fin și versat al realității nostre social-politice, un publicist bine înarmat.

Apoi Traianus a recitat poemul NOUĂ, după care a explicat că, în viziunea sa, cifra 9 înseamnă cele 9 ceruri dumnezeiești,  nouă universuri lirice ale unui om, izvorînd dintr-un alt nețărmurit univers, care se revelează numai cui și cînd voiește Creatorul a toate, 9 e simbolul Universului, ziua de naștere a tatălui său (9 mai), doi de 9 se regăsesc în anul nașterii mamei sale (1929), 9 luni s-a aflat în pîntecele mamei, doi de 9 sunt integrați în anul nașterii sale (1969), lansarea are loc la 49 de ani împliniți, locuiește la etajul 9, apartamentul său  are numărul 209, 9 februarie este ziua nașterii soției lui, excepționala realizatoare și moderatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Națională, doamna Natalia Moraru-Vasilcău.

Sala, ascultîndu-l cu atenție,  n-a avut cu ce-l răsplăti, decît cu un ropot de aplauze.

La microfon apoi s-a produs talentata declamatoare de versuri  Natalia Pîntea, studentă a Universității de Stat din Moldova, după care profesorul universitar, dr.hab. în filologie, criticul literar Dragoș Vicol, autorul prefeței volumului 1 de Opere, a prezentat  un mesaj de felicitare, în care, printre altele, a spus: „Dacă știm cu toții că elixirul se păstrează în cantități mici, atunci Traianus vrea să ne dovedească că elixirul poate să se regăsească și în cele 9 volume scrise de el. Eu îl numesc Vulcanul generației 90. Un mare Poet român, căruia îi suntem cu toții contemporani!”

Interpreta de muzică ușoară Roxana-Moldova s-a declarat fericită că a debutat cu o piesă scrisă de Serghei Țurcan  pe versurile poetului Viișoarei și a interpretat cîntecul UNDE EȘTI?

Profesorul universitar și doctorul habilitat în pedagogie Adrian Ghicov a spus că “Traianus este un creator de limbaj mîntuitor, e un fluviu de gînduri albastre, avîndu-și curgerea spre ancestralele tristeți metafizice”. Tot Domnia Sa a mai specificat și că “Traianus este un orator dăruit cu har, dublat de un creator de excepționale poeme despre căutarea unei taine, Poezia! E un cerșetor de Lumină, un Aducător de Lumină!”

După el au urcat în scenă 3 elevi de la Gimnaziul ION TIMOFEI COSTIN  din satul Ghidighici: Amira Gurtovoi, Lucian Corcodel  și Patricia-Andreea Jalauc, care au prezentat un recital poetic bine ales din creația lui Traian Vasilcău.

Unul dintre momentele cele mai tulburătoare ale spectacolului a fost  cel de interpretare în premieră absolută a „Cîntecului de Reunire”, de către compozitorul și cîntărețul Ilie Văluță.

Un imn cu adevărat buciumător” al românismului, foarte binevenit pentru a ne mobiliza în Anul  CENTENAR la înfăptuirea unui nou Act istoric național de Reunire!

Scriitoarea Claudia Partole și-a amintit că-l cunoaște pe Traianus din desele sale poposiri în biroul consăteanului său, poetul Serafim Belicov, de la cotidianul MOLDOVA SUVERANĂ. A mai adăugat că Traianus are în el bine arcuit cultul strămoșilor, că știe să nu-i uite pe cei care l-au susținut la începuturi: Victor Teleucă, Serafim Belicov, Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Adrian Păunescu, Anatol Codru, Radu Cârneci și mulți alții. Ea a propus ca următoarele cărți, ce vor urma după aceste Opere ale lui Traianus, să conțină doar cifre. Dacă Operele sale Netăcute au apărut în 9 volume,  atunci următoarele cărți ar trebui să și le intituleze: 9 +1, 9+2, și tot așa, pînă la 9+99!

Apoi a bucurat spectatorii și moderatorii acestui spectacol inedit elevul Liceului Teoretic MIHAI VITEAZUL din Chișinău, Dan Gîncu, cu un buchet de flori poetice traianusiene.

“Enigma lui Ion” a fost piesa lui Sandu Gorgos, căreia i-a dat glas Serj Kuzencoff. Comoderatorul serii, Traian Vasilcău, se întreba de ce n-avem în politica moldovenească nici un Ion demn, cu o conștiință națională evidentă și prețuire pentru valorile noastre naționale? Domnul Mihai Cimpoi și-a amintit că parcă este un Ion, dar imediat un spectator a exclamat că acesta e Vanea, e Ivan, adică Ceban și piesa scrisă pe versurile lui Traianus nu este despre el.

 

După acest moment, care a destins ambianța, în scenă a fost invitat un poet venit tocmai de la București. Autor de “poezie elevată, pentru care Metafora este regină, iar Dragostea și bunul-simț sunt virtuți de prim rang în sufletul și opera sa”.

Numele lui este Emil Almășan, care a evidențiat că poezia lui Traianus reprezintă un monument al spiritului național și al iubirii lui nesfîrșite pentru Țară, Dumnezeu și Limba Română. “ Eu nu știu dacă toți conștientizăm la ce serbare unică luăm parte astăzi”, a afirmat Emil Almășan, apoi i-a dedicat două poezii protagonistului spectacolului menționat.

La un moment dat Traian Vasilcău și-a amintit de spusa celebră a lui Grigore Vieru, căruia-i plăcea să repete că toată viața a visat să treacă Prutul și a ajuns la Academia Română. Traianus a spus că el toată viața și-a dorit să trăiască încuiat  într-o bibliotecă și a ajuns la Biblioteca Națională.

—Pe cît de mare, pe atît de modest, a zis Traianus despre invitatul următor. Domnul  Mihai Cimpoi a încuviințat pe loc acest adevăr, ca fiind unul incontestabil. Era vorba, bineînțeles, despre Maestrul Constantin Rusnac, compozitor, secretar general al Comisiei Naționale pentru Unesco, cel care a compus muzică pe versurile poetului, dar i-a dedicat și un acrostih lui Traianus, evocînd momentele de grea încercare prin care i-a fost dat să treacă poetul nostru, evidențiind invidia și răutatea unor colegi de-ai săi, ajunși bătrîni și fără de operă. Maestrul Rusnac a evidențiat și o latură aparte a lui Traianus: cea de a nu arunca pietre în cei de aruncă în el, exemplificînd că Iertarea, Uitarea și Iubirea îl caracterizează în mod deosebit  pe poet, atunci cînd alții preferă formula: Sînge pentru sînge și dinte pentru dinte. A urmat o lucrare instrumentală a lui Constantin Rusnac, numită REFLECȚII, interpretată de autor la pian, pe fundalul căreia Traian Vasilcău a recitat un poem cutremurător, numit SCRISOARE TATĂLUI MEU.  Poem scris în 1987 și recitat la 22 mai, în ziua aducerii moaștelor Sfîntului Nicolae, mare făcător de minuni, ocrotitorul casei familiei poetului, pentru regretatul tată al poetului, Nicolae…

Astfel am aflat și de ce poetul nostru a ales anume această zi pentru lansarea „Nesomnului” său „liric”, la Chișinău.

A urmat un alt moment strălucitor din program. Elevul clasei a IX-a a Liceului Teoretic NICOLAE IORGA, pre nume Stanislav Bercea, a recitat magistral ARTA IERTĂRII de Traianus.

Domnul Mihai Cimpoi nu s-a putut abține și i-a prezis acestuia un viitor actoricesc strălucit, pe potriva talentului său.

Tot aici Domnul Cimpoi a evidențiat și calitățile remarcabile de manager cultural ale lui Traian Vasilcău, cel care a organizat 8 ediții ale Festivalului Național de Muzică Ușoară MALURI DE PRUT, in memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici, în 2018  împlinindu-se 24 de ani de cînd organizează Festivalul-Concurs Național pentru Copii și Tineret STEAUA CHIȘINĂULUI—STEAUA MOLDOVEI, tot Domnia Sa fiind la etapa de finalizare a lucrărilor Dicționarului scriitorilor români contemporani de pretutindeni și a Antologiei poeziei românești din mileniul trei. Proiecte grandioase, pe care nu le poate realiza oricine. Tocmai din aceste considerente academicianul  Cimpoi a propus ca Traian Vasilcău să accepte să fie ajutat să preia conducerea Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău.

A urcat apoi în scenă cu un cuvînt de felicitare Artista Victoria Lungu, care a devenit cîștigătoare și la secțiunea Interpretare și la cea de Creație a Festivalului prestigios MALURI DE PRUT cu o capodoperă lirică: Piesa IUBIREA MEA de Valentin Dînga și Traianus.

Interpretul Michael Kleitman, venit din Israel, ascultînd lucrarea menționată la Biblioteca Națională, a rămas frapat de valoarea piesei interpretate, sugerîndu-i Victoriei Lungu să o lanseze și pe plan international. Victoria Lungu l-a felicitat  pe Traianus pentru această performanță literară, anunțîndu-l că rămîne în așteptarea noilor versuri pentru cîntecele din repertoriul ei.  Autorul versurilor s-a declarat optimist ca la alte spectacole ale sale să poată participa și interpreții Mirabela Dauer, Ion Suruceanu, Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Walter Ghicolescu, Adi Bezna și alți artiști din Basarabia și din Țară, care-i cîntă versurile.

Nu se putea ca în acest magnific spectacol de autor să nu fie loc  și de un preot, cunoscînd predilecția permanentă a lui Traianus pentru Lucrarea Divină, un volum de-al său important, apărut la Editura de stat LUMINA, intitulîndu-se CĂLUGĂR FĂRĂ SCHIT.

Trimisul lui Dumnezeu de această data a fost arhimandritul Serafim Goncear, parohul Bisericii “Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul” din Chișinău, care i-a dorit poetului să ajungă pînă la al Nouălea Cer al lui Dumnezeu prin poezie și viață curată, iar harul divin să-l ocrotească și să-l inspire la noi imne fără de preț, prin care să-l slăvească pe Creatorul Universului, într-un mod cu totul excepțional.

Spre finalul spectacolului de gala  poetul și-a bucurat spectatorii cu trei poezii, aidoma Sfintei Treimi, și a spus: “Sfîntul Ioan Gură de Aur, cînd și-a simțit momentul plecării, s-a întins în sicriul ce și-l pregătise dinainte, a pus mîinile pe piept și a exclamat, fericit: Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Eu aduc Slavă Domnului și pentru acest Dar de carte, care pleacă de aici  în bibliotecile din satele, orașele, liceele, bisericile și casele multora. Și odată cu ele parcă însăși viața-mi se duce din inima mea înspre multele inimi din lume!”.

Seara a  culminat cu GLORIA  lui Antonio Vivaldi, în interpretarea Corului MOLDOVA al Companiei Publice Naționale TELERADIO-MOLDOVA, condusă de Gabriela Tocari.

Acad. Mihai Cimpoi a recunoscut că Vivaldi este compozitorul Italian preferat al său și împreună cu poetul Traian Vasilcău a muțumit sălii arhipline de spectatori, care aplauda și dorea ca LITERA LUI DUMNEZEU  din 22  mai 2018 să nu mai cunoască sfîrșit.

Anume acestor oameni aș dori să le spun că evenimentul a fost imprimat de postul național de televiziune, așa încît să se poată bucura de acest festin de înaltă calitate artistică nu doar chișinăuienii, ci întreaga republică, mie nerămînîndu-mi decît să-i urez poetului, publicistului și textierului Traian Vasilcău (Traianus) sănătate din belșug, pace sufletească și cît mai multe Opere Netăcute, atît de binevenite și necesare întregului nostru neam românesc.

Ultimul dialog al serii dintre cei doi comoderatori a fost și el unul excepțional. Acad. Mihai Cimpoi a concluzionat cu bucurie  că Traianus este un poet deosebit.

—-Sunt doar un păcătos, domnule academician, i-a răspuns Traian Vasilcău.

—- Da, un păcătos, a continuat domnul Cimpoi, însă un păcătos  care s-a mîntuit prin Poezia lui admirabilă  și prin pocăință.

 

Iată un dialog de mare noblețe creștină,  după care orice  comentariu e, pur și simplu, de prisos.

 

Veronica PÎRLEA–CONOVALI