Ideea acestei cărți este de mai demult.

Dacă ani la rînd am realizat programul „Noi vedem cu Inima” doar sub forma unui spectacol cultural-artistic de binefacere pentru copiii sufletului nostru, apoi de la începutul pandemiei COVID am gîndit să nu pierdem ideea și să continuăm acest program sub forma unei cărți ce le-ar aparține.
Cum am putea numi acest mic gest al Asociației Obștești de Binefacere „Mereu Aproape” decît o Neuitare, decît o rampă de susținere a persoanelor înzestrate cu aptitudini artistice, în pofida deficiențelor fizice?
Prin gestul dezinteresat al unor oameni cu suflet sensibil și generos, care ne-au ajutat сu cît au putut, susţinem acum moral pe cei care poartă în ei, mai mult ca oricine, Adevărata Dragoste de Lumină și Artă.
Am trimis propunerea noastră la toate școlile și instituțiile unde studiau copii cu dizabilități.
Între timp majoritatea dintre ele au fost închise ori transformate în Centre de plasament temporar.
Am așteptat, am tot așteptat vreme de un an, să se mai adauge și alte lucrări la cele primite, și într-un tîrziu am hotărît să tipărim cartea.
Întîia carte de acest fel, poate că întîia, într-adevăr, și nu ultima.
Fiindcă trăim sub același soare al lui Dumnezeu, Care ne luminează și ne încălzește pe toți, fără discriminare.
Pentru împlinirea acestui Vis al NOSTRU inima mă îndeamnă să mulțumesc următorilor binefăcători: Alla Baraliuc, Grigorii Voloșin, Anatol David, Vladimir Ialanji, Valeriu Gladun, Mihai Reus, Mihail Brandis, Vasile Tașcă, Evghenii Romanciuc, Serghei Petrov, Pavel Tanas, Ghenadii Tentiuc, Andrei Staver, Elena Burcă, Ghenadie Bou, Angela Bodiu, Valeriu Cebotari, Elena Crețu, Gheorghe Baciu, Eugen Cazangiu, Dumitru Butnaru, Valentin Răilean, Gianpetro Zannoni, Mihai Costrov, Iurie Pancenco, Vladislav Zdrobău, Serghei Cuznețov, Vitalie Lupușor, Aureliu Șindilă, Dr. Ungureanu, Rodica Șoimu, Ina Pîrgari, Constantin Ojog, Adelina Bumbu, Daniela Țurcan, Ludmila Beliban-Rățoi, Mircea Moraru, Trofim Vrabie, Olga Golubciuc, Valentina Caragia, Iurii Dragunov, Constantin Dovgani, Iulia Ivanova, Ștefan Marian, Alexandr Tucan, Iurie Burlac, Mihai Istrati, Natalia Zlatina, Andrei Bazaochi, Nicolae Sălăgean și, în mod deosebit, lui Alexandru Grabazei, a cărui fremătare de Suflet a fost una hotărîtoare pentru derularea acestei acțiuni.
Să fie sănătoși cu toții și să se bucure de faptul că această carte va rămîne în bibliotecile municipale, în Biblioteca Națională, în bibliotecile instituțiilor unde învață copilașii incluși, și în Inima noastră, care VEDE mai bine, uneori, decît ochii larg deschiși către lumea unde ni-i dat să trăim Împreună!


Traian Vasilcău (Traianus)

…

Puțini știu că autorul acestor rînduri, cînd a venit pe lume, nu și-a mai găsit
tatăl în viață.
Puțini știu că, fiind într-o situație complicată, mama, rămasă cu 5 copii, i-a dus pe doi dintre ei la școala-internat din Fălești, deja închisă. Cei doi au fost o soră de-a mea și eu, elev în clasa I.
Mama ne-a vizitat la Crăciun și am plîns în trei.
Mama ne-a vizitat și la Paște, cînd am plîns în trei și i-am spus precum convenisem cu sora: ori rămîne și ea cu noi, ori plecăm acasă cu toții.
Mama a tăcut și, plîngînd, s-a dus la director.
A scris cerere că ne ia acasă, la Viișoara Edinețului, cît de greu i-ar fi mai departe!
De atunci cînd văd un copilaș orfan sau bolnav parcă sunt eu acela.
Și fiindcă nu sunt Dumnezeu ca să-l pot ridica din durere, fac și eu ce îmi e
îngăduit de Mai Marele lumilor toate.
Scriu și în felul acesta simt că nu-l las, pentru o clipă măcar, singur pe o planetă arhiplină de oameni!
Așa cum am fost și eu, de atîtea ori.
Și nu era cine să scrie durerea mea pe-o hîrtie și, lipindu-i aripi, s-o zboare
sus, tot mai sus, pînă la al nouălea cer!


Traian Vasilcău (Traianus)