Catastif de scriitor

1. Vasilcău Traian, pseudonim–-TRAIANUS, eventual, TRAJANUS în Antologia sonetului românesc de Radu Cârneci.

2. Născut la 2 aprilie 1969,  RSS Moldovenească, satul Viişoara, raionul Edineţ,  sat ce dă mîna peste Prut cu Mitocul Botoşanilor, părinţii–Varvara şi Nicolae.

3. Studii: Facultatea de Istorie şi Etnopedagogie, Universitatea Pedagogică de Stat „ION CREANGĂ” din Chişinău, 1993.  Participant activ, încă din timpul studenţiei, la Mişcarea de Eliberare Naţională,  fapt pentru care e admonestat şi persecutat de organele securităţii de atunci. I se înscenează diferite mascarade, cu scopul de a-l convinge să colaboreze cu KGB-ul de atunci şi să renunţe la lupta de eliberare naţională. Refuză cu stoicism şi  neostoită încăpăţînare.

În acea perioadă fondează Cenaclurile literar-muzicale şi social-politice „SOL”(Leonard Tuchilatu), „Flacăra Basarabiei” şi „CLOPOTARII”.  Se implică, împreună cu membrii Cenaclului „CLOPOTARII”,  în campania electorală  întru susţinerea  lui Nicolae Costin(Frontul Popular din Moldova).

Poet, eseist, pamfletar, dramaturg, traducător, libretist, textier.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Maestru în Artă (2011) pentru succese deosebite în activitatea de creaţie, contribuţie importantă la afirmarea valorilor spirituale naţionale şi înaltă măiestrie artistică.

Laureat al Premiului Național (2016) pentru Trilogia psalmodică „Regăsit în Cer”(2000-2008), Iași, 2009,  traducerea și promovarea literaturii naționale peste hotare(17 volume traduse în 18 limbi de 60 de specialiști în domeniu din 17 țări, volume apărute la 17 februarie 2016) și organizarea evenimentelor culturale de susținere a tinerelor talente artistice: „Maluri de Prut” și „Steaua Chișinăului–Steaua Moldovei”.

4. Debut editorial –1995 cu 2 volume de versuri.

5. A publicat în Revistele:

Ardealul Literar, Lumină Lină, Universul Cărţii, Sud, Bucovina Literară, Flux, Accente, Literatura şi Arta, Dacia Literară,  Luceafărul, Mozaicul, Euromuseum, Rouă Stelară, Epoca, Ecoul, Viaţa Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Romanesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creştină, Glas Comun, Luceafărul romanesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize şi Fapte, Glasul Naţiunii, Limba romană, Florile Dalbe, Revista Romană, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viaţa Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar,  ExPonto, Argeş, Totuşi Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia,  Orizont literar contemporan, Gînd romanesc, Literaria, Climate  literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra, Steaua Dobrogei, Meandre, Vitralii, Graiul Maramureşului, Astra, Cafeneaua literară, Viaţa de pretutindeni, Steaua, AGERO, Caligraf, Agora literară, Litere, Scrisul romanesc, Moldova Suverană, Axioma,  Patria tînără, Europa info, Noutăţi editoriale, Tribuna copiilor, PHOENIX, Fereastra, Discobolul, Plumb, POESIS, Porto Franco,  Pro Saeculum, Oglinda Literară, Mişcarea Literară, Nord Literar, Viaţa satului, Citadela, Cetatea culturală, Caiete Silvane, Revista Nouă,  Metamorfoze, Conexiuni,  Nistru, Acasă, Poemele de lîngă noi,  Contemporanul. Ideea Europeană, Convorbiri literare,  Cronica,  Poezia, O carte pe zi, Vestea de Mehadia, Carte şi Arte, Paşi, Revista Multiculturală, Conexiuni creştine contemporane, Phoenixmission, Poezie.ro, Studii dacologice, Reţeaua literară, Romanian VIP, Literblog, Curierul Zilei, Obiectiv de Ialomiţa,  Răsunetul, Rost, Egophobia, Cuvîntul Liber, Scribd, Ziarul Văii Jiului, Biblioteca Bucureştilor, Port&Leu, Vremea, Contrasens Roşiori, Dealul melcilor, Viitorul Prezent, Tînărul învăţător, Vatra Veche, Jurnal de Dîmboviţa, Unirea, Magazinul românesc, Axis Libri, Lumina Lina etc.

Edituri: Lyceum, ABC, Lumina, Augusta,  Phoenix, Scrisul Romanesc, Eminescu, Grafema Libris, Lucian Badian Editions, Epigraf, Mega-Mix, Gens Latina, Viața Arădeană, Print Caro etc.

RTV: Radio Moldova, Radio Antena C,  Radio Arena FM, Noroc TV, Radio Noroc, TV Moldova 1,  TV Catalan,  TVC-21, JurnalTV, Publika TV, Euro TV,  Alt TV, PrimeTV, Baricada TV,  etc.

6. Locuri de Muncă:  şef Secţie Literatură Contemporană la Muzeul Literaturii romane „DIMITRIE CANTEMIR” din Chişinău, Specialist Programe Culturale la Direcţia Tineret –Sport a Primăriei municipiului Chişinău,  Prim-redactor  la Săptămînalul „ACCENTE”, Preşedinte al Societăţii Culturale „Pasărea Phoenix”, Preşedinte al Fundaţiei Culturale  „Maluri  de Prut”,   Director-Fondator al   Revistei Literar-Artistice „PHOENIX”, iniţiator şi producător al Festivalurilor naţionale de muzică uşoară „MALURI DE PRUT”, in memoriam Ion şi Doina Aldea-Teodorovici (8 ediţii) şi „STEAUA CHIȘINĂULUI–STEAUA MOLDOVEI”(total–22 ediţii), Directorul proiectelor culturale de anvergură: Dicţionarul scriitorilor români contemporani de pretutindeni şi Antologia de Aur a  poeziei româneşti în mileniul trei(ambele în lucru) etc.

Actualmente–-autor de texte pentru cîntece,  scriitor pe Blogul „SINCERITATEA ca SENTINŢĂ” și nu numai.

7. GSM-0693-90146, traianvasilcau@gmail.com

8. Opera editată:

 1. Poemele regretelor tîrzii, 1995, versuri, Colecția „Pasărea Phoenix”,  Chișinău-Leova, Editura „Liceum;

  2. Risipitorul de iubire, 1995, versuri, Chișinău-Leova, Editura „Liceum”;

  3. Un clopot pentru Basarabia,1996, versuri(1987-1994), Colecția „Pasărea Phoenix”, Chișinău-Orhei, Editura ” Liceum”;

 4.  Zeii nu mor în cer,1997, versuri, Chișinău, CRIC”Informcom”;

 5. Spitale pentru îngeri, 1997, versuri, Chișinău, CRIC „Informcom”;

 6. Potopul Cultural, 1999, versuri, Chișinău, prefață de Ioan Lupan, CRIC „Informcom”;

 7. Sinceritatea ca Sentinţă, 1999, versuri, Chișinău, postfață de acad. Mihai Cimpoi, CRIC „Informcom”;

 8. Poeme de pe timpul tăcerii de aur, 1999, versuri, Chișinău,  prefață de Victor Teleucă, postfață de acad. Ion Borșevici, Editura „Abeceluș„;

 9. Ziua poznelor frumoase, 1999, versuri pentru copii, Chișinău, Editura „Abeceluș”;

 10. Prăbuşit în flori, 2000, versuri, Chișinău, prefață de Gheorghe Vodă și Victor Teleucă, postfață de Nicolae Dabija, CRIC ” Informcom”; 

  11. Anna Ahmatova, Ivan Bunin. Versuri tălmăcite de TRAIANUS, 2000,  Chișinău, postfață de autor, CRIC „Informcom”;

12. Colindă pentru niciodata mea, 2000, antologie de versuri, Timișoara, Editura „Augusta”;

 13. Moartea în Premieră, 2001, versuri, Chișinău, prefață de Tudor Palladi, referințe critice de Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru și Anatol Ciocanu, Editura ” Pasărea Phoenix”–„CRIC Informcom”;

 14. Cerul scris cu stele, 2001, versuri pentru copii, Chișinău, Editura „Pasărea Phoenix”–„CRIC Informcom”;

 15. Literă din Dumnezeu, 2001, antologie de versuri, Craiova, prefață de Tudor Palladi, postfață de prof.univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, Editura „Scrisul Românesc”;

 16. Regele Învins, 2001, versuri, București, Colecția „Orizonturi Lirice”, prefață de Tudor Palladi, referințe critice de Ovidiu Ghidirmic, Victor Teleucă, Serafim Belicov, Ion Borșevici, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Gheorghe Vodă, Nicolae Dabija, Dragoș Vicol, Editura „Eminescu”;

17. Demisionarea din Umilinţă, 2003, Eseuri din Mahalaua Nebunilor, Chișinău,  postfață de autor, Editura „ABC”;

18. Nafura deşertăciunii, 2002, antologie de sonete, Chișinău, prefață de Tudor Palladi, Editura „ABC;

19. Miracolul tristeţii se amînă,  cartea 1, 2002, antologie de colinde, București, prefață de Anatol Ciocanu, Grupul editorial „EMCO”, Editura „Eminescu”;

20. Miracolul tristeţii se amînă, cartea 2, 2003, antologie de colinde, București, Grupul editorial „EMCO INTERNAȚIONAL”, Editura „Eminescu”;

21. Atentat la Veşnicie, 2006, maxime și recviemuri,  Chișinău, Editura „PHOENIX„;

22. Atentat la Veşnicie, 2006, maxime, reflecții,  recviemuri(2000-2005), Chișinău, Editura „PHOENIX„;
23. Atentat la Veşnicie, 2007, maxime, reflecţii, recviemuri, ediţia a 2-a, adăugită, Chișinău,
Editura „Grafema Libris”;
24.
Ciocîrlia cîntă fără tălmăciri, 2007, versuri pentru copii, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;
25. Din Cartea Copilăriei, 2008, versuri pentru copii, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;
26. Anna Ahmatova, Ivan Bunin.Versuri tălmăcite de Traianus, ediţie nouă, 2008, Chișinău, prefață de acad. Mihai Cimpoi, Tipografia Academiei de Științe a Moldovei;

27. Eternul Înnăscut, 2008, versuri, Ottawa, Editura „Lucian Badian Editions”

28. Cînd s-au fost spus Îngerii, 2009, Chișinău, postfață de Eugen Dorcescu, Editura „Epigraf”;

29. Inborn Into Eternity, 2009, versuri, tălmăcire în limba engleză de Luminița Suse, Ottawa, Editura „Lucian Badian Editions”;

30. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodică, Cartea I, 2009, versuri(2000-2008), Iași, predoslovie de Tudor Palladi, sentințe critice de Nicolae Dabija, Theodor Codreanu și Adrian Păunescu, Editura „Mega-Mix”;
31. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodică, Cartea II, 2009, versuri(2000-2008), Iași, predoslovie de Paul Everac, sentințe critice de Arcadie Suceveanu, Marius Marian Șolea și Grigore Vieru, Editura „Mega-Mix”;

32. Regăsit în Cer, Trilogie Psalmodică, Cartea III, 2009, versuri(2000-2008), Iași, predoslovie de Theodor Damian, sentințe critice de A.I.Brumaru, Mihai Cimpoi și Radu Cârneci, Editura „Mega-Mix”;

33. Ciuruit de Cuvinte, 2010, versuri, Alba Iulia, Colecția revistei „Gând românesc”, prefață de Virgil Șerbu Cisteianu, Editura „Gens Latina”;

34. Altfelizvodirea, 2011, eseuri, maxime,  reflecţii și poeme, Alba Iulia, oblăduire de început și sfîrșit: Părintele Arsenie Boca, postfață de Horia Bădescu, Editura „Gens Latina”;

35. Prădalnicii din crăia lui Dumnezeu, Profeții adeverite, 2011, pamflete, eseuri, poeme, Chișinău, postfață de autor, Editura „Notograf Prim”;

36. Sărutul mării, 2011, versuri pentru cîntece(2006-2011), Chișinău, Editura „Notograf Prim”;

37. Cameleonismul la români(Îngândurări basarabene), 2012, pamflete și poeme, Colecția „Viața de pretutindeni”, Arad, prefață de Sabin Bodea, Editura „Viața Arădeană”;

38. Călugăr fără schit, 2012, versuri, Chișinău, prefață de Geo Vasile, postfață de Paul Aretzu, Editura „Lumina”;

39. Triluit de Har, 2012, versuri, eseuri,  maxime, Chișinău, prefață de Dan Verona, postfață de Theodor Codreanu, Editura „Lumina”;
 
40. Sfeșnic în Rugăciune, 2012, versuri, Chișinău, postfață de Irina Mavrodin, Editura „Notograf Prim”;

41. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.I, 2012, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

42. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.II, 2012, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

43. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.III, 2013, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

44. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.IV, 2013, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

45. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.V, 2013, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

46. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.VI, 2013, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

47. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.VII, 2014, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

48. Inscripții pe Etern, Opere Netăcute în 9 volume, vol.VIII(Poeme, cronici, eseuri, pamflete și piese de teatru nepublicate în volum), 2015, Chișinău, Editura „Grafema Libris”;

Într-o singură zi, la 17 februarie 2016, la Editura Print Caro, mi-au apărut, în traducerea a 60 de specialişti în domeniu din 17 ţări (România, Rusia, Italia, Franţa, Ungaria, Turcia, Slovacia, Brazilia, Spania, Serbia, Cehia, Letonia, Albania, Australia, Germania, Grecia și…Republica Moldova) 17 cărți traduse în 18 limbi ale lumii, precum urmează:

49. Cavalli della luce(Caii luminii), Antologie de versuri în limba italiană. Traduceri de Marilena Rodica Chiretu, Viorica Bălteanu, Ștefan Damian, Narcis Zărnescu, Maria-Gabriela(Mary Coco) și Veronica Vîrtosu;

50Lyrical wonders, An Anthology in 13 Languages(Mirări lirice, Antologie în 13 limbi: greacă, albaneză, spaniolă, bulgară, găgăuză, sîrbă, letonă, cehă, arabă, turcă, portugheză, tătară crimeeană, maghiară). Traduceri de Balázs F. Attila, Baki Ymeri, acad. Kopi Kyçyku, Dr. Ardian Kyçyku, Maria Augustina Hâncu, Andrei Langa, Gheorghi Barbarov, Todur Zanet, Slavomir Gvozdenovici, Maria Briede-Macovei, dr. Jiří Našinec, Elisabeta Boţan, Christian Tămaş, Ali Narçın, Luciano Maia, Zina Ciobanu, Boróka Balázs și Guner Akmolla;

51. Poem from the Opera of silence(Poem din Opera tăcerii), Antologie de versuri în limba engleză. Traduceri de Clelia Ifrim, Daniel Ioniţă, Diana-Viorela Burlacu, Irina Pelihataya și Narcis Zărnescu;

52. Rückgabe der Ewigkeit(Restituirea Veciei), Antologie de versuri în limba germană. Traduceri de Mircea M. Pop, Eugen D. Popin, Bernhard Setzwein, Narcis Zărnescu, Horst Fassel și Renate Müller;

53. Le Diamant de la Bénédiction(Diamantul binecuvîntării), Antologie de versuri în limba franceză. Traduceri de Lucia-Rodica Crişan, Ion Mărgineanu F., Maria Penzes, Nicole Pottier, Elisabeta Isanos, Constantin Frosin, Alexandru Jurcan, Lilia Toma, Paula Romanescu, Tatiana Panaitescu, Elena Bulai, Ion Roşioru și Narcis Zărnescu;

54. Paroles Apprivoisées(Cuvinte îmblînzite), carte de versuri, traducere în limba franceză de M. Gabriel, prefaţă de Gabriel Mardare;

55. The woman dancing (Femeia dansînd), carte bilingvă de versuri, traducere în limba engleză de Petru Iamandi;

56. Der Mensch mit zwei Sonntagen(Omul cu două duminici), carte de versuri, traducere în limba germană de Henrike Bradiceanu-Persem;

57. Le poème de jeudi(Poem de joi), carte de versuri, traducere în limba franceză de Florentina Stanciu;

58. L’arte delle parole con l’aureola (Lezioni d’un secondo), Massime e Riflessioni, (Arta cuvintelor cu nimb (Prelegeri de-o secundă), Carte de Maxime şi Reflecţii, traducere în limba italiană de Luca Cipolla;

59. Principe della tristezza, 50 poemi, (Cneazul tristeții), Carte de poezii, traducere în limba italiană şi prefaţă de Geo Vasile;

60. Спрятанный сад, (Grădina ascunsă), carte de poezii, traducere în limba rusă de Alla Korkina;

61. Interogaţia iubirii/L’interrogation de l’amour, carte bilingvă de poezii, traducere în limba franceză de Cornelia Bălan Pop;

62. Remède de ciel, (Leac de cer), carte de poezii, traducere în limba franceză de Sergiu Guţu;

63. Laufende Namen, (Nume alergînd), carte de poezii, traducere în limba germană de Beatrice Ungar;

64. Sourire de lys,(Zîmbet de crini), carte de poezii, traducere în limba franceză de Cindrel Ovni Lupe;

65. Sözlere kar yağmış (Nins de cuvinte), carte de poezii, traducere în limba turcă și tătară de Guner Akmolla.

9. Succintă autocaracterizare:

Eu nu inventez nimic.Eu doar regîndesc  universul.Cetăţean de onoare al Rănii…rămîn.Eu nu editez cărţi.Eu îmi zidesc sufletul în mai multe volume. Eu sunt o unitate teritorial-administrativă, un stat în stat.Toţi îl cunosc, dar nimeni nu vrea să-l mai şi recunoască drept stat.

Am totul cît nu am nimic din toate.Traianus e un tsunami inexistent şi omniprezent, este certitudinea lipsei sale de sens şi important cît universul clipei fără sfîrşit.De-o viaţă tot citeşte  şi reciteşte fără de saţiu Înaltul. Pentru că el trăieşte nemurirea noastră şi a lumii.

10. Referinţe critice de: Ion Vatamanu, Victor Teleucă, Ioan Lupan, Mihai Cimpoi, Tudor Palladi, Ovidiu Ghidirmic, Dragoş Vicol, Serafim Belicov, Grigore  Vieru, Arcadie Suceveanu, Ion Borşevici, Gheorghe Vodă, Nicolae Dabija, Grigore Grigorescu, Anatol Ciocanu, George Coandă, Ion Bogdan, Amalia Constantinescu, Daniela-Olguţa Iordache, Ion Mărgineanu, Lucian Gruia, Ignatie Ţurcanu, Dumitru Velea, Adrian Dinu Rachieru, Constanța Buzea, Vitalie Răileanu, Mihai Antonescu, Geo Vasile, Ionel Savitescu, Augustin Cozmuţa, Ion Ciocanu, Ion Proca, Nina Slutu-Soroceanu, Nina Parfentie, Eugen Dorcescu, Theodor Codreanu, Adrian Păunescu, Paul Everac, Marius Marian Şolea, Galina Furdui, Elena M.Cîmpan, Liviu Comşia, Olimpia Berca, Maria Postu, Ion Roşioru,Melania Cuc,Gruia Novac,Mihai Posada,Paul Aretzu,Elvira Iliescu,Marin Ioniţă, Nicolae Stoie, Octavian Simu, Ileana Vulpescu, Radu Cange, Theodor Damian, A.I.Brumaru, Radu Carneci, Irina Mavrodin, Imelda Chinţa, Horia Bădescu, Dan Verona, Valentin Marica, Gheorghe Postelnicu, Anastasia Dumitru, Cristian Neagu, Igor Ursenco, Constantin Miu, Ligya Diaconescu, Iulian Chivu, George Călin, Cleopatra Lorinţiu, Ardian Christian Kycyku, Cezarina Adamescu, Ioan Neacsu, Nicolae Roibu, Mircea Popa, Ioana Stuparu, Mariana Ionescu, Constantin Bejenaru, Dinu Ianculescu, Anthonia Amatti, Valeriu Valegvi, Eugen D. Popin, Nicolaie Lazăr, Victor Sterom, Mircea V. Homescu, Victor Prohin, Ion Anton, Dan Mutaşcu, Liliana Spătaru, Alecu Ivan Ghilia, Olga Alexandra Diaconu, Arthur Porumboiu, Dan Robescu, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, Dana Opriţă, Vasile Morar, Victor Davidoiu, Silvia Cinca, Corina Cristea, C.D.Zeletin, Anatol Covali, Alexandru-Cristian Miloş, Dumitru Nicodim, Rodica Dragomir, Marin Rădulescu, Ana Blandiana, Corneliu Şerban, Nicolae Motoc, Mircea Radu Iacoban, Teodora Mîndru, Ioan Găbudean, Mihnea Gheorghiu, George L.Nimigeanu, Ion Popescu-Brădiceni, Vasile Ciherean, Carmen Focşa, Dumitru Micu, Ion Dumbravă, Florin Marinescu, Geo Şerban, Dumitru Matală, Constantin Mosor, Spiridon Popescu, Geo Călugăru, Vasile Şelaru, Nora Ferentz, Alexe Rău, Steliana Grama, Ştefan Augustin Doinaş, Cristina Onofre, Ioan Lascu, Fănuş Neagu, Constanţa Buzea, Daniel Dragomirescu, Ana-Maria Tupan, Alexandru Zotta, Florin Costinescu, Doina Sălăjan, Ionel Necula, Al Florin Ţene, Andi Bălu, Tudor Cicu, Ioan Mugurel Sasu, Florian Copcea, Radu Botiş, Ilinca Nathanael, Hanna Bota, Elena Armenescu, Valentin F.Busuioc, Silviu Lupaşcu, Eugen Cojocaru, Nicolae Iuga, Bianca Marcovici, Victoria Milescu, Ioana Diaconescu, Ion Burnar, Mircea Constantinescu, Niculina Oprea, Nicolae Rotaru, Ionuţ Caragea, Doina Drăguţ, Viorel Dianu, Daniela Gifu, Dominic Brezianu, Cristian Petru Bălan, Elisaveta Bogăţan, Petru Birău, George Baciu, Dumitru Munteanu, Mariana Zavati-Gardner, Constantin Teodorescu, Echim Vancea, Silvia Butnaru, Titu Popescu, Paul Blaj, Victor Cilincă, Baki Ymeri, Damaschin Pop-Buia, Dinu Grigorescu, Florinel Agafiţei, Lucian Costache, Dan Gîju, Ştefan Cucu, Emilia Dabu, Marian Dopcea, Paul Sîrbu, Apostol Gurău, Adrian Secară, Iulian Dămăcuş, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Florin Piersic, Nina Voiculescu, Paul Dugneanu, Radu F. Alexandru, Ioan Nistor, Ionel Popa, Iurie Bojoncă, Diana Cîmpan, Florin Contrea, Doru Motoc, Coriolan Păunescu, Virgil Șerbu Cisteianu, Emilian Marcu și…mulți-mulți alții.

 Doar  cîteva fragmente :

“Traianus surprinde printr-un dar aproape uitat de gramaticile poeziei moderne:darul cîntării, bucuria rostirii cuvîntului pînă la desmărginirea lui într-un melos pur…Logosul divin este adevăratul Centru al poeziei sale, acolo unde mintea coboară în inimă.De aici, condiţia poemului de logos întrupat…”

Dan VERONA, Bucureşti

 

“Traianus scrie superbe poeme rostitoare/roditoare de mister divin,poeme venite spre mine într-o bună zi de vară plină de cerească lumină, care îmi dă parcă un ordin căruia trebuie să mă supun:să fac efortul de a găndi ceea ce simt, citindu-le…

Poet autentic,poet adevărat,Traianus reuşeşte să comunice prin poezia sa un simţămînt al unirii, al contopirii cu lumea,o stare de metafizică unire—trăire a misterului cosmic,atît de intens spusă prin versurile sale…

Adevărată sacră nuntire…”

Irina MAVRODIN, Bucureşti

 

„Nu-i pe lume grai mai dulce decît graiul în care mă tulbur pînă la îndumnezeire din poemele lui Traianus cum altele asemeni nu mi-au căzut sub zarea tîmplei pînă acum.

Vai mie, celui mereu acuzat de pozitivism în tot ce spun şi scriu despre poeţii cu adevărat eterni ai neamului meu!

Vai mie,celui ce le rostesc numele ca şi cînd fără ei mi-ar seca fîntînile ochilor şi nu aş mai avea o stea călăuzitoare în drumul spre fiinţă,căci mult ponos voi trahe de pe urma celor ce nu mă cred!”

Mihai ANTONESCU, Bucureşti

 

„Traianus vine în faţa cititorului cu o cascadă de versuri.În majoritate, acestea sunt înveşmîntate în mantia unui creştinism organic,dens,de esenţă.

În smerenia lor,cuvintele par a se aşeza în curgerea unei revelaţii continui, o revelaţie venită dintr-un Înalt tainic intuit doar de poet.”

Octavian SIMU, Bucureşti

 

“Traianus–Traian Vasilcău—nu se teme sa-şi dezvăluie sufletul,urmînd prozodia clasică.

Scrie cum simte.Şi simte ritmul, simte rima, simte şi o neostoită sete de absolut,absolutul divinităţii. O sete autentică şi de aceea convingătoare.”

Ileana VULPESCU, Bucureşti

 

“Locuind în puritate, de cele mai multe ori, dar şi cu speranţa îzbutitei în vers, vers ce ar putea să străbată timpul, Traianus, alias Traian Vasilcău, este înzestrat cu har deosebit întru poezie şi cu uşurinţa nebănuită a versificării,dar, lucru deloc de neglijat, cu autentice profunzimi, scormonind singurătatea, nu de puţine ori reflectînd şi îndoindu-se, tenace asemenea unui claustrat cu gîndul la lumină şi libertate.”

Radu CANGE, Bucureşti

“Remarcat de Ion Vatamanu la o emisiune radiofonică /1986/, Traianus /Traian Vasilcău/, poet şi publicist, vădeşte o impresionantă  forţă lirică şi pamfletară…

…Venind dintr-un “neam de emineşti”, Traianus deplînge deriva poeziei , năpăstuită de “vremuri zălude”.Şi,desigur,prestaţia optzeciştilor căreia îi va recunoaşte doar exhibiţionismul şi un rafinament degenerat. O generaţie bolnavă de sine, confuză, modestă /axiologic/, “ratată haristic”/cu har puţin, ni se explică/, castrată afectiv. Şi pe care Fenomenul Traianus încearcă să o substituie, deopotrivă prin productivism şi civism.”

Adrian Dinu RACHIERU,                                                                                                 Timişoara

“Încă nimeni, de la Vechea Psaltire, nu le mai dedică îngerilor o carte întreagă precum o face Traianus /Traian Vasilcău—în volumul Cînd s-au fost spus Îngerii, apărut la Chişinău în 2009/. Îi număr.  Şi mi se sparie gîndul… O adevărată insulă de sfinţenie în smîrcurile acelei poezii contemporane în care colcăie sexualitatea, pornografia şi alte mizerii…

Literatura psalmică a lui Traianus este în primul rînd una de rezistenţă…”

Marin IONIŢĂ,  Piteşti

“Poezia lui Traianus este floarea Creaţiei ajunsă la zenit, pildă peste veacuri de profunzime, fervoare, maturitate, rafinament–ARTA, cînd „…deschis-am cerul din Cuvînt”.

Elvira ILIESCU, Constanţa

“…Traianus scrie în principal poezie de inspiraţie religioasă într-o preafrumoasă limbă romană.

Traianus nu este doar un poet învăţat în sensul neobişnuitei amplitudini a orizontului cultural, spiritual şi lingvistic /de la Grigorie de Nazianz şi Grigorie Palama la expresiile pline de sevă şi duh ale ceasloavelor, cronicilor şi tradiţiilor noastre orale, de la Eminescu la Vasile Voiculescu, Arghezi, Blaga, de la Ion Vinea la Ioan Alexandru, Lidia Stăniloaie sau Adrian Popescu/ ,ci şi un desăvîrşit stihuitor în sensul ştiinţei şi misterului de a scrie poezie, de a induce în cititor un fel de dependenţă de tip halucinogen…

În concluzie, afirmăm că Traianus este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi ai spiritualităţii noastre ortodoxe.”

Geo VASILE, Bucureşti

“Cercul posibilităţilor poetului reflectat în imaginarul volumului are centrul pretutindeni şi marginile nicăieri /dacă este să parafrazăm sfera infinită a lumii pascaliene!/ datorită structurării imaginarului în virtutea unei stilistici tematice, din a cărei dinamică exersare rezultă în primul rind memorabilele fragmente în care fiecare vers este o reuşită aflată într-o intercondiţionare de mare forţă sugestivă pentru dimensiunea interioară a trăirii, ca în exemplul următor:”Ai sufletului paşi se-aud căzînd/Pe lespezi de-amintiri şi dintr-odat/ Cuvîntul Fericire-ngenuncheat/Pe propriu-i pridvor cădelniţînd/Se stinge ca un ultim împărat”.

Noutatea frapantă ,dar şi puterea de sugestie a imginilor care se înscriu pe traseele consecvente ale motivelor incluse în dinamica unui imaginar de evidentă forţă lirică, escaladarea unei tematici de mare complexitate, dezinvoltura expresivă, convergenţa imaginilor în susţinerea sugestiei, jocul inspirat şi de fineţe al conotaţiilor, concomitent cu polarizarea lor sunt realizări meritorii care susţin interesul şi încîntarea lecturii poemelor lui Traianus, şi mai ales relevă remarcabila posibilitate de performanţă a poetului…”

Mariana IONESCU, Bucureşti

“ Traianus scrie o poezie religioasă de bună calitate,cu antecedenţă în perioada interbelică…

Autorul readuce în literatura romană de azi, cu succes, mireasma deosebită a poeziei religioase din mileniul trecut, realizînd performanţa, deloc neglijabilă,a unei mari diversităţi monotematice şi stilistice şi relevînd încă o dată resursele lirice nesecate ale unui domeniu cu care a început cultura romană.”

Paul ARETZU, Craiova

„Paradisul regăsit sau, măcar,Paradisul întrezărit–iată tema poeziei lui Traian Vasilcău:”Cînd am murit lumea era grăbită/Şi alerga spre propriul ei vis./Lumina dănţuia îndrăgostită/Pe chipul plopilor din paradis”.

Frumos spus!Într-adevăr, lirismul lui Traian Vasilcău este aidoma unui „psalm înflorit”, aşa cum prea bine ,deşi indirect,îl defineşte poetul însuşi:”Îngerul Tău,Doamne,/Lucindă rază,/În braţe-ntîrziate de iarbă /A poposit./Vecia în mine lucrează./Simt c-ajunge-oi un psalm fără seamăn /În cîmpia iubirii de Tine-nflorit”/Psalm înflorit/.

Un”psalm înflorit”, hrănit de sevele transcendenţei şi tremurîndu-şi inflorescenţele în lumea trecătoare.”

Eugen DORCESCU, Timişoara

“Făuritorul de sine prin metaforă,Traianus întrece de unul singur de un deceniu jumătate zborul cuvîntului şi cuvîntul zborului în căutarea identităţii de sine prin Măria Sa Poezia…

Poemele Domniei Sale adesea,citite invers, se dovedesc „bătrîne de-atîta har”, în sens esopian…

Obsesia cerului este una sui-generis, dacă nu din sînge, în scrisul condeierului care ca nimeni altul dintr-o generaţie sau alta/deşi el este o generaţie de generaţii, de gheizere, complicînd şi ramificînd la infinit accederea /la cer a poeziei/, calofilismului pseudocivic opunîndu-i unul al poeziei pure.

Prin recurenţa cărţilor/universuri mărturisitor metaforice, atitudinal-parabolice şi persuasiv-ludice, scrierile Dumnealui sunt demne de cea mai profundă luare aminte a preţuitorilor săi de oriunde şi de oricînd.”

Tudor PALLADI, Chişinău

“Despre poetul Traian Vasilcău ştiu esenţialul: este un poet adevărat, prin neliniştea sa permanentă, prin idealurile sale înalte şi prin harul de-a le da celor mai multe din acestea expresie

Bun venit în literatura romană,Traian Vasilcău!”

Adrian PĂUNESCU, Bucureşti

“…Poet născut, nu făcut!/poeta nascitur, afirmau strămoşii latini/,Traianus îmbogăţeşte, iată, patrimoniul cultural romanesc prin creaţia-i mereu mai esenţializată.

Aparţinînd categoriei de scriitori de aleasă simţire naţională–-sentimental şi grav, totodată–poetul se implică prezentului, trăindu-l însă printr-un tradiţionalism bine cultivat, mereu înnoit prin zicerea-i inspirată.

Practicînd cu predilecţie formele prozodice clasice, dînd sonetului un spaţiu generos, Traianus se aşează în Corpusul creatorilor de frumuseţi îndelung trăitoare…”

Radu CÂRNECI, Bucureşti

“…Între cei tineri, Traianus este, poate, singurul Poet care se ţine de tradiţionalele sonorităţi poetice, dar din ele, mereu ajutat de Inspiraţie, iscă frumuseţi noi.

Poate că anume neabandonarea mijloacelor poetice tradiţionale îl face mai original.

PRĂBUŞIT ÎN FLORI–astfel se intitulează una din cărţile sale.

Este minunat să cazi prăbuşit în flori.

Înseamnă că eşti tînăr.

Înseamnă că florile nu s-au învechit.”

Grigore VIERU, Chişinău–București

“Traian Vasilcău nu trădează limba pe care a construit-o Mihai Eminescu şi pe care o vorbim cu toţii acum.Pe de altă parte, muzele şi temele poetice frecventate sunt clasice, în sensul cel mai onest al cuvîntului.Vecinătăţile şi resursele sale mărturisesc frumosul şi temeiul vieţii, nu mi l-aş putea imagina pe acest autor dezinhibînd animalitatea din om,aşa cum procedează artişii acum, din motive pe care ei le socotesc a fi atît oportune, cît şi favorabile…”

Marius Marian ŞOLEA, Bucureşti

“Traianus devine un nume tot mai cunoscut şi apreciat în contextul poeziei acestui prim deceniu al sec.XXI.Cele peste treizeci de volume scoase pînă în prezent la lumină, într-un răstimp relativ scurt şi cu o ritmicitate de invidiat, relevă un poet de vocaţie indubitabilă, care are ceva de spus în agora noastră literară….

Într-o vreme în care postmoderniştii aproape că nu mai scriu poezie”pură”, ci, mai curînd, texte poetice, eseuri lirice sau antipoeme, Traianus este dispus în continuare să acorde credit acelei poezii pe care Tudor Arghezi o numea ”poezia poezie”, adică versului simplu şi graţios, ţesut, de obicei, în catrene, înţeles ca o copie a sentimentului pur şi ingenuu, încărcat cu doze sigure de lirism şi trăiri interioare.Poezia sa, aşezată în tipare consecrate şi lipsită de spectaculozitate formală, rămîne însă modernă prin gîndire, printr-o vădită radicalizare a expresiei, prin viziunea şi consonanţa ei eminamente contemporane”.

Arcadie SUCEVEANU, Chişinău

“Traian Vasilcău este un  magician al cuvîntului.El încîntă şi descîntă în acelaşi timp;încîntă, adică pune cîntec în cuvînt atunci cînd cuvîntul s-a banalizat, adică îi dă o conotaţie şi o destinaţie nouă, prin aceasta scoţîndu-l din arealul comun, deci sacralizîndu-l,iar pe de altă parte descîntă, adică scoate cîntecul din cuvînt atunci cînd lumea nu mai ştie să-l asculte, sau nici măcar nu mai realizează bogăţia din interiorul cuvîntului,armoniile lui interioare care sunt ecoul celor din Cuvîntul primordial, UR-WORT, prin care toate s-au făcut.El scoate cîntecul din cuvînt pentru a arăta, a propovădui neabătut frumuseşea amîndurora, a cuvîntului –pentru că e locuit de cîntec, a cîntecului–-că e găzduit de cuvînt.Prin aceasta poetul împlineşte aceeaşi lucrare, şi cu acelaşi scop, ca în cazul încîntării, adică scoate cuvăntul din banalitate, îl pune deoparte, deci îl sacralizează, ca un preot al tainelor uitate de alţii, dar încredinţate lui de Dumnezeu spre descoperire…În aceste versuri antologice Traian Vasilcău meditează eckhartian şi camilpetrescian despre condiţia destinului şi destinaţiei omului între cele două puncte de reper:alfa şi omega….

Ca un mag al cuvîntului,Vasilcău ştie să descopere tăcerea din cuvînt şi apoi încearcă şi reuşeşte s-o descifreze,dar nu exhaustiv la modul unde aceasta n-ar mai exista în cuvînt, ci în unul din aspectele sale, acela pe care, cu ochii săi mulţi, poetului i s-a dat să-l vadă…

Iată alte cîteva mostre memorabile ale unui har ce nu poţi să nu-l recunoşti de departe:”Înainte de-a mă fi trăit/M-am murit./Înainte de-a mă fi murit/M-am trăit./Şi aşa din viaţă-n viaţă/Noapte-am fost, nu dimineaţă,/Şi din moarte-n moarte,vai,-/Rai de iad şi iad de rai./Lume, cui să mă mai dai?!” sau:”Şi-am să plec din toţi, cu vreri de bine,/Să mă pierd prin luncile din mine” sau:”În zori de-amurg te-ai dus, înlăcrimată,/Şi dacă ai să vii—şi n-ai să vii!,/Găsi-vei uşa inimii-ncuiată/Şi geamul ferecat cu ciocîrlii” sau:”Doamne, Doamne, cîntec viu,/Tu mă ştii, eu nu Te ştiu” sau:”…Voi fi-n noapte/Preschimbat în turturea,/Dată-n scrînciob de o stea/Fără  moarte”.

Poezia lui Traian Vasilcău este un exerciţiu reuşit de transfigurare a cuvîntului şi prin aceasta a sufletului cititorului său.”

Theodor DAMIAN, profesor, preot, poet, New York

“Poet născut, nu făcut, despre originalitatea lucrării lirice a lui Traianus/Traian Vasilcău/ va da socoteală,nereţinut, regretatul Grigore Vieru:o  originalitate , se înţelege, de dincolo de mode, basarabeanul de cin vechi, cum se arată,nelepădîndu-se de ustensilele tradiţionale, de canonul aşa-zicînd clasic, spre a încerca neîngrădirea…

În viaţă fiind,”murirea morţii” nu poate fi decît, totuşi, o amăgire, o vanitate, în realitate viaţa nefiind, desigur, altceva decît trăirea morţii.Locul sigur, îzbăvirea sunt de găsit, ne avertizează Traianus, în preafiinţare.E însă, nu-i aşa?,tîrziu:purtînd vina de neşters a făcutului, întoarcerea în locul privilegiat nu mai e cu putinţă.

În remarcabilul poem MOARTEA FIINŢEI, o capodoperă, Traianus scrie:”Cînd am plecat din toţi în slava bolţii/În ochi-mi se roteau păsări de fum,/Viaţa vieţii şi murirea morţii/Spre sufletul ideii-şi făceau drum./Murise pîn’şi clipa.Să  mă vadă/Nu era nici un gînd la poarta serii./Hălăduiam prin luncile tăcerii,/Visînd mări uriaşe de zăpadă./Murirea vieţii şi trăirea morţii/Dormeau-n acelaşi pat pentru vecie./Lumea părea o sfîntă herghelie,/Spre care îngerii ningeau ,cu toţii,/Cedîndu-mi mie dreptul lor la zbor,/Să-mi scriu sub cerul ierbii biruinţa!/parcă se stinse-n zori chiar nefiinţa/Ca o preafiinţare-a tuturor.”

A.I.BRUMARU, Braşov

“Traian Vasilcău este unul dintre cei mai talentaţi poeţi romani de astăzi.Cărţile şi le semnează Traianus ca şi cum ar dori să rămînă un anonym al poeziei, pentru el importînd cu adevărat cele scrise, nu semnătura.A fost prezent cu poeme luptătoare, pe cînd era încă student, la marile manifestări întru apărarea limbii, Alfabetului, Simbolurilor naţionale din anii 1988-1989.Aflasem atunci că fusese admonestat pentru poeziile sale pline de curaj.Azi Traian Vasilcău e un poet cunoscut în Basarabia/şi prin Festivalul muzical MALURI de PRUT, pe care-l desfăşoară an de an/.E autor al mai multor volume de lirică veritabilă…E o poetică recuperatoare a unui timp plecat ireversibil cu toate posibilităţile lui ratate, nişte mitologii-experiment care vin să justifice un cotidian lipsit de nerv, poemele trădează un comportament revoluţionar ce stăluminează metafora,o densitate lirică şi ”iluminări de sens” în cărţile acestui Poet care vine la”solemnul bal”al Poeziei cu un” rîs cu lacrimi”,”surîzînd”  prin hohote de plîns, într-o lume de “fraţi de minciuna zilei înfiaţi”, pe care vrea s-o desfacă, pentru ca s-o poată clădi din nou.

Salut prezenţa în universul Poeziei a unui Poet adevărat.”

Nicolae DABIJA, Chişinău

“Calitatea principală  a liricii lui Traianus/Traian Vasilcău/ este lirismul.Adică tocmai de unde începe adevărata poezie. Iar , peste toate, spre deosebire de cei tentaţi a fi la modă,Traianus a înţeles de la bun început că  poetul,ca şi pictorul veritabil,trebuie, mai întîi,să exerseze pe claviatura “clasică”, acolo unde s-a născut marea poezie a lumii.

El este deja autorul polivalent al unei bogate opere, singularizîndu-se în generaţia’ 90, de care ar fi trebuit să aparţină.Experimentele verslibriste sau textualiste nu l-au tentat.Ele sunt simptome nu doar ale unei modernităţi crepusculare, marcînd momentul cînd poezia însăşi se diseminează, sfîrşind fie în tăcere,fie în inflaţie de cuvinte, fie în  pornolirica  la modă prin generaţia 2000….

Traianus , poetul transmodern, scrie natural, dezinvolt, concentrat,muzical, injectînd atîta ironie cît să-i permită a nu deveni prizonierul parodicului şi simulacrului.Acestea sunt semne bune şi pentru viitorul poeziei sale.

Dăruit logosului, creat de acesta, poetul se simte nins de cuvinte, ca în splendorile marginii de existenţă a lui Victor Teleucă sau ca în alba poemă Decembre a lui G.Bacovia, ştiindu-se destinat cuvîntului:”Rănit şi-nsîngerat de-atîta taină,/Alerg din mine-n mine fără teamă/Ca spre o ţară ce n-o voi găsi.”

Theodor CODREANU, Huşi

“Cu adevărat frumoasă şi plină de har carte cu titlu atît de potrivit şi de poetic: Cînd s-au fost spus Îngerii, semnată imperial TRAIANUS.

Poezie adevărată în frumuseţe şi fiorul ei metafizic…

Cine poate scrie”Lumina dănţuia îndrăgostită/Pe chipul plopilor dn paradis” nu are nevoie  de alt paşaport pentru Raiul poeţilor!…

Mă bucur de bucuria înlăcrimată cu care Traianus scrie stihuri într-o lume care, avînd atîta nevoie de ele,le refuză tot mai mult….”

Horia BĂDESCU, Cluj-Napoca

“Purtînd un nume de împărat roman,Traianus/Traian Vasilcău/ îşi propune să fie un poet al vechimii zeieşti, invocînd mitica vreme ca pe un vis albastru.

Vremile se adună în el ca într-o cutie de rezonanţă;trecute prin sufletul lui fraged ele apar cu ecouri prelungite, stinse sau vii, avînd un nobil răsunet.Îmbrăcat cu o pelerină romantică, poleită cu pulbere lunară,el este un „vagabond”,un zeu tînăr sau bătrîn, un călător în stele şi în ere străvechi.Discursul îi este neoromantic şi neosimbolist cu inflexiuni de lirică galantă medievală, îmbinate cu tonalităţi de colind, romanţă, cîntec, de poem”bolnav” sau senin.Se eijează uşor, cu aceste mijloace, în postură de Marele Singur, într-un risipitor de tristeţe, de rege necunoscut de lume şi, bineînţeles, de veşnic cavaler îndrăgostit, trubadur şi colindător modern.

Bun creator de atmosferă, Traianus scrie de fapt un singur poem constituit dintr-un continuum rapsodic cu variaţiuni, cu reluări şi butăşiri de motive şi cu dispuneri de momente şi stări afective în  contrapunct.Firul poetic se toarce dintr-un caier, ca în continuare să se resfire el însuşi în alte fire.Cel ce prezidează o astfel de poezie de stări de tîrziu autumnal sau hibernal este, bineînţeles, Bacovia, invocat de mai multe ori şi present subtextual cu motivele sale nevrotice:”Vino cu Bacovia, dulce lumină,/Spune-i că este şi nu a murit”.

Discursul poetic curge torenţial, ca pîraiele umflate de primăvară, cu viitură cu tot, şi această năboire de momente sentimentale impune la un moment  dat o reţetă contraplinului:”Doctore, sufăr de foarte mult timp,/Ca rezultat sunt bolnav de poezie,/Într-adevăr, dacă-mi voieşti binele/Prescrie-mi în iarnă zăpezi pe streşini/Cu floare de măr”.

Autocaracterizarea este exactă:Traianus e un bolnav de poezie,care produce continuu stări bolnave cu o mare degajare şi prospeţime, au courant  de la plume, adică din zborul condeiului…

În torentul spumos de imagini, momente sentimentale şi mărturisiri sincere/ Sinceritatea ca sentinţă, zice poetul / străfulgeră poezii dens-sugestive:”Bate în porţi lumina fulgerînd,/Biserica îmi dă cu mir pe gînd/Şi plînge-nchis în ea un zeu flămînd” sau:”Floare de colţ, şi rară , şi sihastră,/Pe munţi amari creşte iubirea noastră” sau:”Iubirea cîntă-n ochii tăi,/Domneşte peste tot şi toate,/Din visul ei la toţi împarte//Tu nu-ţi mai aparţii de-un veac,/Eşti trandafirul plîns din văi-/Şi de-al tău dor îngerii zac”….

Mihai CIMPOI, Chişinău

11. Alte pasiuni

Cetitul, cetitul, cetitul….Mi-i teamă  cîte continente de cărţi  vor fi necitite de mine.

* * *

Dlui Vlad Filat, președinte PLDM,

Dlui Mihai Godea, prim-vicepreședinte PLDM

Stimați Domni!

Datorită Înaltei Imoralităţi care guvernează în PLDM şi ataşamentului diabolic de care beneficiază oamenii de cultură din PLDM, cu excepţia celor defuncti, bineînţeles, dar şi din nedorinţa de a face sluj/citiți: a mă prostitua în faţa foştilor comunişti travestiţi peste noapte în membri PLDM, doar ca să-şi păstreze pe mai departe fotoliile, eu, Traian Vasilcău, scriitor, fondator al Festivalurilor „Maluri de Prut” şi „Steaua Chişinăului-Steaua Moldovei”, declar că părăsesc acest partid care ignoră omul, în favoarea clientelei financiare, astfel devenind un partid-model de imoralitate „națională”,  şi-mi asum  tot dreptul să ader la un alt partid.

Dumnezeu să vă judece!

Traian Vasilcău,
membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova,
membru al Uniunii Scriitorilor din România,
pur şi simplu: un om!

Azi, 8 iunie 2010,
Chişinău,
Era noastră

8 gânduri despre „Catastif de scriitor”

  1. waw. sunt din bucuresti si am ajuns intamplator aici. vazand asa mare lista de carti publicate nu pot decat sa ma inclin.
    nu-ti stiu opera, dar ma voi interesa.
    spor-t la scris si pe mai departe.

  2. Nice Blog with Excellent information

  3. Thanks i love your article about Catastif de scriitor | SINCERITATEA ca SENTINŢĂ

  4. workisgreat a spus:

    ahaha, din 5 comentarii precedente doar 1 nu e spam.
    si apropo, dupa semnele de punctiatie se pune spatiu, nu? bate-n ochi stilul acesta – „eu,Traian Vasilcău,scriitor,fondator”.
    oricum, articolele Dvs pe teme politice sunt super 🙂

  5. Birau a spus:

    Felicitari domnule Traian Vasilcau pentru impresionanta biografie! Sunt dintre oamenii care inteleg ca in spatele ei sta o munca titanica. Dumnezeu sa va ajute sa o duceti mai departe!
    Cu respect,
    Petru Birau

  6. costica a spus:

    corect

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s